Strigătul mamelor

Ai simțit vreodată durerea,

Când o știre îți atinge atât de mult inima

și rămâi tulburat, paralizat, șocat?

Când auzi despre fapte asupra unui copil,

care şi să le abordezi sunt prea crunte.

A căror existență îți fură tot curajul și credința.

Și te întrebi dacă lumea va fi întotdeauna așa cum este.

Şi simți că în ciuda fericirii tale nu uiți suferința acestor copii.

Atunci strigă cu mine strigătul unei mame pentru copilul ei!

Cum e posibil să nu fie nimeni aici care să-i ajute?

Când se luminează, când se va întâmpla?

Cât timp să mai vadă lumea copii suferind?

Strigă cu mine strigătul unei mame pentru copilul ei!

Strigă țipătul celor cărora le lipsește puterea de a țipa!

Strigă!

Strigă!

Ai auzit vreodată despre eroi

pe care nu-i deranjează pericole, suferințe sau dispreț, pentru a fi vocea celor care nu pot fi auziți?

Despre mișcări care nu întorc cu laşitate privirea,

ci se confruntă cu cele mai întunecate orori

și-și dedică viața pentru oameni liberi.

Care te lasă din nou să speri că lumea nu va fi mereu așa cum este.

Soarele răsare asupra ta, lumina apare deja la orizont.

Aceasta-i mulțumirea unei mame și a copilului ei,

pentru toți care au intrat în lupta împotriva întunericului și a suferinței.

Care nu mai tac, care nu mai pleacă,

ci susțin libertatea tuturor ființelor umane.

Aceasta-i mulțumirea unei mame și a copilului ei,

întunericul nu va mai câştiga iarăşi teren.

Acesta-i strigătul! Acesta-i strigătul! Acesta-i strigătul!

Crede, se va lumina! Crede, se va întâmpla!

O lume care nu va mai vedea niciun copil suferind!

Crede, se va lumina! Crede, se va întâmpla!

O lume care nu va mai vedea niciun copil suferind!

O, pentru că acesta-i strigătul unei mame și a copilului ei

care nu tace până când lumina învinge în fiecare inimă.