În fiecare zi este doar acest gol,

când de la o zi la alta totul era pe jos,

Nu am vrut-o, nu am cerut-o niciodată …

și dintr-o dată a fost altfel decât credeam.

Niciodată nu voiam să fiu departe de Isus

și brusc, vremuri grele au apărut în viața mea.

Temerile și grijile mă trag în jos, grele ca plumbul.

Nu poate fi totul ca înainte?

Unde a dispărut ceea ce mă poartă?

Chiar n-am observat.

Eram atât de departe,

Nu Te-am auzit vorbind.

Pun totul la pământ,

Puterile mi-au dispărut.

Chiar aici, știu sunt purtat,

Când inima mea Ţie îţi aparține.

Timpul în deșert e greu, dar la urmă rămâne,

dacă vom continua să ne ridicăm până când se ridică ceața,

și mă încred doar în Tine.

Și Tu știi exact –

toate visele mele care îmi dau putere,

le las pentru Tine, vreau doar să fiu cu Tine.

Am mai mult decât înainte –

mult mai mult decât înainte.

Am visat atât de mult, am gândit o mie de planuri,

cât de des am stat acolo, gândind până la miezul nopții.

Chiar am crezut că voi face totul pentru Tine,

dar mă amăgeam doar pe mine însumi.

Zilele nu mai trec atât de repede,

dar tu dai puterea și trece și deșertul.

Nu-i deloc ușor, dar mulțumesc pentru timpul acordat.

Puterea Ta e ceea ce rămâne.

Unde a dispărut ceea ce mă poartă?

Chiar nu am observat.

Eram atât de departe,

Nu Te-am auzit vorbind.

Pun totul la pământ,

Puterile mi-au dispărut.

Chiar aici, știu că mă poartă

Când inima mea Ţie îți aparține.

Timpul de deșert e greu, dar în cele din urmă rămâne,

dacă vom continua să ne ridicăm până când se ridică ceața,

și mă încred doar în Tine.

Și tu știi exact –

toate visele mele care îmi dau putere,

Le las pentru Tine, vreau doar să fiu cu Tine.

Am mai mult decât înainte –

mult mai mult decât înainte.